In trecut si in prezent

David si-a uitat ieri la gradi noul sau joc cu labirint. Il indragise foarte mult, dar fiind prea ocupat sa-si manance negresa la plecarea de la gradi nu l-a mai luat. Ajuns acasa mi-l tot cerea :unde e ocu bia (unde e jocul cu binla). La gradi, i-am spus. iar el A, da, e a ghidi, dute ia! Mami, dar e tarziu, nu mai putem merge la gradi, il luam maine dimineata.
Azi, cum s-a trezit s-a uitat fix la mine, a zambit si mi-a zis Dute a ghide, ocu bia! Vai, mama, n-ai uitat unde e jocul, hai sa ne imbracam si sa mergem. Uite un motiv sa mergem cu drag la gradi.
Spun asta, deoarece el inca mai plange dimineata cand ii las in sala de grupa, dar doamnele imi spun ca-n scurt timp isi revine si-si vede de joaca si de activitati.
Nu mai doarme de pranz la gradi, rade, vorbeste, face tot felul de giumbuslucuri. M-am bucurat nespus cand o doamna ingrijitoare mi-a declarat ca "David e mult mai obraznic decat anul trecut!", adica indraznet, vorbaret, PREZENT.
A invatat ca-l cheama si Mihalcea, pentru ca mai sunt inca 2 David in grupa si, cand se face prezenta el trebuie sa raspunda afirmativ la numele intreg. E o gradinita grozava una peste alta. 192, Pisicile Aristocrate. Aici am avut noroc. O parte din doza de noroc care intearca sa ia locul "ghinionului" initial.
Revenind acum la drumul progresului...
Primul cuvant asociat clar de un obiect a fost coco; care insemna tot aerul conditionat. Totul s-a bazat pe multa rabdare si repetare. Daca vrei sa faci un copil autist sa vorbesca trebuie sa pornesti de la lucrurile care-i plac, care-l intereseaza in mod evident, nu de la ce ar trebui sa stie. Nu e musai sa spuna mama sau tata, va invata in timp sa va iubeasca si apoi sa va denumeasca. Autismul nu inseamna lipsa sentimentelor, dimpotriva, iubirea lor este mult mai intesa, dar nu incep cu persoanele, ci cu lucrurile.
Asa a invatat si primele verbe, tot pornind de la aer. Aveam ventilator in bucatarie. Pentru David era tot una, apasam butonul si spuneam porneste apoi il stingeam.
-vrei sa se invarta? Da?
-....
-Spune da!
-...
Intr-o zi a spus da. Primul pas era gata.
-Vrei sa se invarta?
-da!
-spune invarte!
-da!
_apasand pe buton Uite aerul de invarte. uita-te la mine. in-var-te!
-ta-te-te (asa a putut el sa spuna)
-Ok!
Tot folosindu-ma de aer l-am invatat si oprit si portit.
In literatura de specialitate se spune ca inchisul si deschisul usilor, aprinsul si stinsul becurilor sunt semne clare de autism. Asa, si? Foloseste-te de ele, pentru a-l invata pe copil lucruri. Il spuneam aprinde becul, stinge becul. Si-i zambeam ca a reusit si-l laudam si ma bucuram sincer ca poate. Copilul SIMTE daca ceea-i spui corespunde cu ceea ce ai in suflet. De aceea mama e mai importanta decat terapeutul ABA. Bravo de mama, chiar inseamna bravo!
Sii care e primul semn ca va fi ok copilul si ca va incepe sa acumuleze cunostinte?
ATUNCI CAND INCEPE SA IMITE. Primul exercitiu de imitatie pe care l-am facut cu David a fost sa lovim cu o lingura de lemn in fundul unei oale. Eu de cateva ori, el de cateva ori, eu cu oala mea, el cu a lui. Pe langa imitare, atentia lui invata sa se focuseze.
Daca-l faci sa te imite in actiuni, sa-ti raspunda la comenzi simple (da-mi cana, telefonul etc) atunci esti pe drumul cel bun!