luni, 15 februarie 2010

ABA si fata ei nevazuta

Daca incerci sa gasesti informatii despre recuperare in autism pe google, n-ai sa gasesti nimic in afara de ABA, mai ales la textele scrise in limba romana. Toti incep, cauta, sunt in curs de...ABA. Nu scrie nicaieri care sunt progresele vizibile, cand poate un parinte cu un copil autist sa inceapa sa rasufle usurat. ABA e ca un fel de guru pe buzele tuturor in ia intra sperantele si toti banii avuti si imprumutati de familia napastuita.
ABA nu e asa grozava precum pare sau precum e descrisa si facuta la noi in tara. De fapt nici nu stiu cati din multi cei care se pretind terapeuti fac ABA ca la carte. Aba e un dresaj priceput al copilului debusolat. ABA ii repeta de 100 de ori si face in locului pana pricepe. Te invata sa spui buna, fara sa pastreze contextul original. Il pune pe copil sa construiasca din cuburi rapindu-i bucuria descoperirii.

Nu-mi place ABA si nu mi-a placut niciodata. Nu am cunoscut niciun copil recuperat prin aba la noi in tara. Din cata psihologie am invatat la scoala, stiu ca ceea ce inveti prin descoperire proprie retii si poti sintetiza si generaliza mult mai tarziu.

David se afla acum in aceasta etapa. Se bucura de tot ceea ce este in jurul sau, le descopera si le intelege in ritmul propriu. E bine pentru el, e bine pentru noi. Chiar daca are 3 ani si inca nu recita poezii, deja nu-mi mai pasa. Copilul meu e vesel si descopera lumea prin forte proprii si intelege ceea ce se intampla in lumea lui. Primeste iubire, multa, nelimitata si el se simte iubit, pretuit si apreciat.

Nu stiu cat de mult voi mai scrie pe acest blog, David are jurnalul sau. Am inteles ce era de inteles: copilul meu e sanatos, e-n viata, zambeste cand ma vede, il striga pe tati, vrea la tara, ma ia in brate la nani. CE vreau mai mult de la el? N-am sa aspir niciodata la coronite, lauri si masini scumpe pentru el. Vreau sa fie EL, sa se simta bine in pielea lui si sa se bucure de viata. Asa cum fac si eu. daca ar intelege toti oamenii asta, am trai intr-o lume mult mai frumoasa. Nu?

4 comentarii:

  1. Pentru a învăţa prin descoperire, trebuie să existe dorinţa de descoperire. Nu văd ce dorinţă de descoperire poate exista la un copil care stă într-un colţ pierdut în comportamente repetitive - cum ar fi agitatul unei sfori cu orele, cum destui copii cu autism fac.

    Deşi nu mă pot pronunţa pentru alte persoane, eu consider că este de datoria noastră ca părinţi să-i dotăm pe copiii noştri cu cât mai multe abilităţi să se descurce în viaţă - că au nevoi speciale sau nu.

    Noi nu suntem veşnici. Nu trăim perpetuu să-i ocrotim pe copiii noştri până mor. Mai devreme sau mai târziu vine o zi când vor trebui să se descurce singuri: să-şi cumpere o pâine, să se îmbrace şi să se îngijească, să depună o muncă pentru un salariu, şamd.

    Fără anumite capacităţi de bază asemenea lucuri sunt imposibile, nerămânând decât opţiunea ca ai noştri copii să rămâne în grija altora. Deşi nu este sfârşitul lumii, totuşi consider că un asemenea lucru trebuie evitat pe cât posibil.

    De aceea pentru mine, în cazul copilului cu autism, un lucru ce nu conduce spre aşa ceva are o valoare foarte discutabilă.

    RăspundețiȘtergere
  2. si eu am un baietel mic, de 1 an si 6 luni, care nu zice nici un cuvant. nici macar mama sau tata sau ceva asemanator. si m-am gandit gandit la autism. nu stiu daca poate fi definit ca autist din moment ce nu are celelalte trasaturi, dar vroiam sa va zic, in calitate de mama: eu consider copiii autisti ca niste persoane cu o bogata viata interioara pe care insa nu vor sa ne-o dezvaluie si noua, neinitiatilor in tainele descoperirii si trairii intense a eului propriu. m-am pus in situatia in care as avea un copil autist. imi pare rau pentru ceilalti oameni care se definesc a fi normali ( pana la urma nimeni nu reusit pana la urma sa dea o definitie normalitatii ), dar eu , una, nu consider autismul o boala psihica, sau un retard mental. este o stare, pur si simplu. stiu ca e greu sa nu auzi cum pruncul tau mult dorit nu te striga tata, mama sau nu iti vorbeste. dar cred ca asa apreciezi mai mult faptul ca este in viata, sanatos si nu este constient de toata rautatea asta din lume. daca asa a dorit viata si dumnezeu, inseamna ca undeva in univers, exista o explicatie. doar de noi tine sa o gasim.

    RăspundețiȘtergere
  3. salut. scriu dupa destul de mult vreme de la postarea aceasta, dar sper sa poti raspunde. acum am gasit postarea.
    Am vrea sa aflu care alte tehnici sunt mai bune pentru copii cu autism decat cele ABA. sau spui ca la noi in tara ABA nu se faca asa cum trebuie. stii vreo organizatie care preda cursurile acestea la standardele din afara?
    doresc sa le incerc si eu

    multumesc mult,

    elena

    RăspundețiȘtergere